Oamenii se grabesc în general, i-aţi văzut, v-aţi văzut? De ce se grăbesc ei şi încotro merg mulţi n-ar şti să răspundă. Lumea întreagă este într-o grabă. Este o grabă a schimbării de parcă timpul n-ar mai avea răbdare cu oamenii. Omul nu înţelege prea clar ce se petrece cu el, cine are credinţă dreaptă în Dumnezeu are intuiţia nefirescului, a necuratului, a lui ceva nu e bine, restul, o masă neclară de grăbiţi. În părticica fiecăruia aproape că acţiunile ar fi justificate, dar încadrându-le în morala creştină e lesne de văzut că acţiunile grăbite îşi pierd sensul, se lasă înghiţite de nefiresc. Oameni buni, staţi în dreapta credinţă şi în frică de Dumnezeu, nu vă mai grabiţi şi căutaţi firescul, răscoliţi prin amintiri, amintiţi-vă de copilărie, de o viaţă normală şi încercaţi să staţi în iubire de aproape şi de Dumnezeu. Căci doar o minune a lui Dumnezeu ar mai putea amâna momentul când oamenii vor ajunge acolo unde de fapt se grăbesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu